Am zarit lumina pe pamant.Si m-am nascut si eu,Sa vad ce mai faceti.Sanatosi? Voinici?Cum o mai duceti cu fericirea?Multumesc, nu-mi raspundeti,nu am timp de raspunsuri, abia daca am timp sa pun intrebari.Dar imi place aici.E cald, e frumos, Si atata lumina incatCreste iarba.Iar fata aceea, iata, Se uita la mine cu sufletul...Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.O cafea neagra voi servi, totusi din mana ta.Imi place ca tu stii s-o faci,amara.
Dupa cum vedeti ce scrie mai sus este o incurcatura totala in ciuda faptului ca se potriveste perfect cu unele situatii.Este o pezie de Marin Sorescu''am zarit lumina'',prima data am vazut poezia in caetul de exercitii la romana ,si ma luminat pentru ca trebuie sa o citesti de cateva ori pana intelegi la ce se refera..Cred ca trebuie sa ne faca sa devenim mai buni chiar si cu persoanele care credem noi ca nu merita,cred ca fiecare are prima sansa,cred ca ar trebui sa ierti prima greseala,cred ca
am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.Nu e timp doar pentru putina tandrete,cand sa facem si asta - murim.
E o poezie chiar buna ,cum eu nu citesc ...prea mult...m-a fascinat .I'm happy if you liked!^^